Despre identitatea națională a României se pot scrie multe și se pot combate și mai multe, dar cel puțin într-un domeniu cred că suntem cu toții de acord: gastronomia românească ar trebui să-și ocupe locul între cele europene. Aș fi scris „locul binemeritatˮ, doar că nu prea și-l merită, momentan...
Din păcate pentru ea, gastronomia românească e cam Cenușăreasa Europei. Asta deși avem chef-i valoroși, doar că au învățat să gătească cu adevărat bine în alte țări, pentru că școala românească de gastronomie s-a cam pierdut pe sine în utlimele câteva decenii.
În restaurante, servim turiștilor străini o bucătărie tradițională nu foarte variată, de regulă în culori închise și aranjată în blide de lut (și suntem mândri de asta), iar românilor le dăm bucătărie internațională. Nici unii, nici alții (mă refer la public, acum. Și în general, nu la excepțiile care confirmă regula) nu prea știu ce înseamnă bucătăria regională românească, ingredientele locale sau sezoniere, servirea modernă, standardele europene... iar cei din industria ospitalității... Ei bine, unii mai încearcă să-și lumineze clientela, din când în când. Pe riscul propriu.
Poate tocmai de aceea ideea care a venit câtorva minți luminate, și anume să înființeze primul Congres de Gastronomie și Vin din România, se poate dovedi de o imporatnță istorică. Adică primul pas pentru o identitate culinară asumată a românilor. Am salutat cu încântare ideea și m-am alăturat ca partener media la Congres (partner media înseamnă că o să scriu despre el, dar și despre evenimentele de pe lângă). Iar cu Fotohoreca.ro o să merg să fac și fotografii și filmulețe, ca să nu rămâneși neinformați. Dar hai să vedem mai întâi în ce va consta Congresul de Gastronomie și Vin de pe 7 iunie, 2017, la ARCUB (Hanul Gabroveni, Centrul vechi, București)
Pe 7 iunie, la ARCUB, Gabriela Berechet, Nico Lontraș, Simona Lazăr, Cosmin Dragomir deschid sesiunea de discuții cu o dezbatere moderată de Tiberiu Cazacioc. Anda Becuț, Florin Dumitrescu, Adrian Hădean și o serie de alte nume sonore continua dezbaterile după pauză, vorbind despre Cum ar trebui să arate identitatea culinară a României? Enoturismul, impuls pentru resuscitarea turismului culinar, va fi o altă dezbatere, de astă data moderată de Cezar Ioan (publisher vinul.ro), în încheierea sesisunilor de discuții.
Între dezbateri va mai fi loc și de lansarea oficială a Sindicatului Lucrătorilor în HoReCa, discuții, socializare, degustări.
În fine, va exista și un manifest deschis, o pledoarie pentru o gastronomie la standard contemporane. Lucru care li se va părea multora dintre managerii de localuri, poate, de speriat: de unde, dacă la noi consumatorul nu știe de-astea? Și totuși, educația culinară începe nu doar de acasă, ci din exterior: vin străinii să ne învețe cum să facem bucătărie? Atâția ani am învățat de la alții, de la cei care ne-au îndrăgit ingredientele locale, dar acum vin românii noștri înapoi de afară: de acolo de unde au
Hai să inițiem sau să ne mișcăm și noi în această direcție, de definire a unei identități culturale gastronomice. Suntem ultima țară din Europa fără această formă de cultură. Cu siguranță avem multe rețete tradiționale, regionale, care sunt foarte valoroase.
Nicio discuție despre progres sau “proiect de țară” (în turism, economie sau chiar politică) nu trebuie să ignore aspectul esențial al identității naționale. Este și motivul pentru care – alături de le prietenii Cosmin Dragomir de la Gastroart.ro și Nico Lontras de la Rare Food Services, dar și cu acorduri de parteneriate media din partea unor instituții media solide și conștiente, care să promoveze această idee – am decis să organizăm primul (după știința noastră, cel puțin) Congres de gastronomie și vin din România ultimelor decenii., scrie Vinul.ro
Sunt sarmalele românești sau turcești? Este mămăliguța românească? Dar micii, ardeii umpluți, ciorbele chiar sunt orginare de aici? Sau când au devenit ele românești?
În ultimii ani, școlile de gastronomie românească nici măcar nu și-au mai bătut capul cu asemenea istorii și au sărit direct la bucătăria internațională și la trimisul cursanților la cratiță, în restaurante, căci, nu-i așa, tot în practică se învață cel mai bine. Dar istoria culturală a mîncării? Dar chimia alimentară? Pe ici pe colo, câțiva curajoși încearcă să rezolve situația și înființează noi cursuri de gastronomie, care să îmbunătățească programa, unul dintre ele chiar atestat profesional. Acesta este un pas înainte.
Mai departe, sper ca acest Congres să fie prima mișcare hotărâtă în direcția formării unei identități culinare solide, dar și a unor mai bune practici în domeniu. Sper să începem să fim mai conștienți de principii de natură să schimbe felul în care vedem, apreciem și utilizăm tradițiile gastronomice autohtone.
,,Congresul de Gastronomie și Vin” depășește sfera de interes a profesioniștilor și pasionaților, fiind și un eveniment de interes turistic și cultural. Astfel, în perioada Congresului, în București, o rețea de peste 20 de restaurante și peste 25 de producători de vin vor promova oferte speciale culinare și enologice, inspirate din valorile tradiționale aduse în modernitate.
Speakeri:
Gabriela Berechet – expert consultant, antrenor al echipei olimpice de bucătari a României, autoare a volumului ,,Cartea bucătarului profesionist”;
Chef Nico Lontraș– unul dintre primii chefi români care a vorbit despre reintepretarea la standarde actuale a mâncărurilor româneşti;
Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și deținător al platformei GastroArt.ro, a publicat sute de articole și analize referitoare la gastronomia românească;
Anda Becuţ – Director Cercetare, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Predă din anul 2013 cursul ,,Antropologia practicilor culinare la Masterul de Antropologie”, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București şi a coordonat trei numere dedicate alimentaţiei în revista International Review of Social Research;
Tiberiu Cazacioc– este consultant în comunicare și marketing privind identitatea hranei, activist Slow Food și lider al grupului Slow Food București Valahia Gusturilor;
Mircea Groza– cercetător, etnolog, culegător de reţete şi termeni arhaici;
Cezar Ioan – publisher Vinul.Ro;
Simona Lazăr– antropolog culinar, autor al lucrării ,,Rețete alesepentru post și Crăciun” și coautoare a volumului ,,Rețete de Paști” ș.a.
Parteneri media: Radio Romania Cultural, România Liberă, Social City I Food & Wine, Horecainsight.ro, Vinul.Ro, fotohoreca.ro, Gazeta de Cluj, Gazeta de Bistrița, Transilvania Business, Zi de zi, Ziua de Constanța, Gustos.ro, Bucataras.ro, Ziarulring.ro, GastroArt.ro, RomanianChefs.ro, 9am.ro, Revista Horeca, Smark,ro, IQads.ro, reteteculinare.ro, culinar.ro, retetecalamama.ro, lecturisiarome.ro, ecogastronomica.ro, printreoale.ro, savoriurbane.com, thetrends.ro, preparate-culinare.ro, gabrielasimion.com, cameliacapitanu.ro, tasteofsin.ro, danielaniculi.ro, hobbybucatar.ro, lightgoodfood.ro, prajituricisialtele.ro, divainbucatarie.ro, laprajiturela.ro, coolturamall.ro, pastrychef.ro, lolasbox.com.