„Papă, că e sănătosˮ sigur nu este un argument pentru copiii mici, care daca au inceput sa se faca intelesi, iti cer sa manance doar ceea ce le place lor ca gust. Dar în ce constă de fapt o alimentație și gustoasă, și sănătoasă? Și cum facem ca celor mici să le placă ce le punem în farfurie? Cinci idei.
Baza educației alimentare începe de mic
Când încep diversificarea, copiii mănâncă orice le dai, dar în această perioadă și părinții sunt foarte atenți cu alimentele alese. Legumele, fructele și carnea de pui fiartă, oul, orezul, meiul și alte cereale, plus leguminoasele și formula de lapte sunt cele mai sănătoase alimente. Introduse unul câte unul, acestea au și cele mai mici riscuri de a duce la alergii.
La vârsta diversificării, copiii nu fac mofturi și mănâncă bine. Ei nu au nevoie de zahăr sau sare, descoperă gustul real al hranei și le place. Este o greșeală așadar să introducem orice aliment îndulcit sau produse din comerț cu conservanți, coloranți etc., oricât de bine ar suna. Preferă piața supermarketului atunci când alegi alimentele – aceasta e singura regulă de respectat, pentru a hrăni copilul cât mai proaspăt și natural.
Mai departe, responsabilitatea ta este de a-i fierbe, pasa și rade totul cât mai bine: granulația mâncării crește pe măsură ce copilului i se dezvoltă dințișorii. La servirea mesei, nu avem altceva de făcut decât să ne hrănim bebelușul și să-i urmărim gesturile. S-a săturat? Oare nu s-a săturat? Cel mic este deja destul de expresiv pentru a ne face să înțelegem și ce îi place sau ce nu îi place. Când refuză un aliment, e simplu: îl putem scoate și putem veni cu un altul. Nici o problemă, atâta timp cât copilul nu alege singur ce pune în farfurie.
Ideal ar fi ca aceasta să rămână dieta copilului cât mai mult. Dar pe la vârtsa de 1 an cel mic devine mofturos, apetitul scade, iar aceasta deși copiii au deja nevoie să mănânce de 5 - 6 ori pe zi.
La 1 an, pofta de mâncare scade...
...dar măcar la această vârstă copiii sunt pregătiți să mănânce singuri (ceea ce poate face din programul de masă o reală aventură). Ce te faci însă dacă mâncarea ajunge mai mult pe pereți decât în guriță? Contează nu doar să aibă mâncărică pe gustul lui, cât și „strategiileˮ tale de servire. Dacă știi că i-ai dat mâncare sănătoasă, dar face mofturi la ea, distrage-i atenția de și hrănește-l măcar puțin. Nu apela, în continuare, la amelioratori de gust, sare sau zahăr. Mizează pe curiozitatea micuțului și spune-i povești, cu mâncarea și despre mâncare. Dacă transformi ora de masă în ceva amuzant, ai mari șanse să depășești această perioadă cu bine. De asemenea, mizează pe gustările sănptoase, care pot începe să varieze. Poți introduce prăjiturele din orez fără sare, brioșe cu banane, pâine prăjită unsă cu un pic de unt sau cu brînză de vaci.
Ouăle, sursă nutritivă importantă
Deși mulți părinți se tem de ele, ouăle reprezintă o sursă de hrană sănătoasă, bogată în proteine, dar și in fier. Copiii au voie 3-4 ouă pe săptămână, de preferat servite în cursul dimineții, cel mult la prânz. Bebelușii pot mânca ouă încă de la începutul diversificării, când le putem pune un sfert de ou fiert tare (albuș și gălbenuș) în orezul sau în piureul de legume pe care îl servim la prima masă a zilei.
Pentru copiii mai măricei, există o mulțime de alternative: ouăle pot fi fierte și tăiate mărunt pentru a fi amestecate în mâncăruri, servite sub formă de omletă sau făcute scrob. Nu îţi face griji pentru colesterol: bebeluşii au nevoie de cantităţi mai mari de colesterol decât adulții.
Atenție, însă, gătește-le întotdeauna bine, deoarece, nefăcute, ouăle pot duce la toxiinfecție alimentară. Nu îi da niciodată copilului mâncăruri în care albușul sau gălbenușul e nefăcut. De asemenea, fii atentă la începutul diversificării: unii copii pot fi alergici la albuşul de ou.
Celiachie versus alergie la gluten
Unii părinți știu deja că glutenul din grâu, o proteină de origine vegetală (care se găsește și în orz sau în secară) poate duce la alergii. Dar celiachia, boala intoleranței la gluten, este cu totul altceva. Copiii cu celiachie nu au în organism enzima care digeră glutenul, iar din această cauza reacțiile sunt diferite. Un medic pediatru va face ușor diferența între cele două, cu analizele specifice.
Dar tu când introduci cerealele în alimentația copilului? Pare o întrebare simplă, totusi părerile medicilor pediatri în acest sens sunt împărțite: unii spun că din cauza riscului de alergii e bine să amânam cât mai mult introducerea produselor cu gluten în perioada diversificării alimentare. Alți cercetători spun că e mai bine s-o facem mai devreme, deoarece copiii pot dezvolta intoleranța alimentară tocmai pentru că nu sunt obișnuiți de mici cu acest ingredient. În unele țări vestice, pediatrii recomandă introducerea produselor pe bază de gluten chiar de la cinci luni, tocmai pentru a învăța organismul din timp cu acest compus.
Oricum ar fi, cel mai bine discută și cu pediatrul tău când decizi introducerea cerealelor, pentru că fiecare copil este diferit și e bine să ai o recomandare personalizată.
Vârsta de opt luni este însă considerată în general cea mai bună pentru a introduce cerealele în alimentația celor mici, fie că se aduce în dietă grâul integral (sau griș, cuș-cuș etc.), fie că se începe cu orez integral sau paste de orez.
Sucuri sănătoase
Una dinte marile probleme ale părinților o reprezintă preferința copiilor pentru sucuri dulci, din comerț. Sucul este o băutură cu zahăr și coloranți, care creează dependenţă, nu doar pentru copii, ci și pentru adulți. Fructele proaspete sunt mult mai sănătoase, sunt și ele dulci, deoarece conţin predominant zaharuri, iar servite proaspete, întregi, reprezintă surse valoroase de vitamine şi minerale.
Poți da copilului fructe întregi, pentru fibrele pe care le conțin și care ajuta tranzitul intestinal, sau poți face sucuri proaspete din aceste fructe, crescând astfel aportul de vitamine și minerale la o singură gustare. Dacă îți obişnuiţi copilul să mănânce fructe de mic, cu siguranţă va face acelaşi lucru şi ca adult, ceea ce il va proteja de multe probleme de sanatate.
Foto: Pixabay